.

O cale de autorizare mai usoara a constructiilor



Cel mai scurt traseu de autorizare a unei constructii dureaza minim 3 luni:


•30 de zile - obtinerea certificatului de urbanism


•15-30 de zile - obtinerea avizelor solicitate de certificatul de urbanism


•30 de zile - obtinerea autorizatiei de construireLa acestea se pot adauga timpii necesari unor avize “inlantuite”. De exemplu, pentru Acordul de Mediu este uneori solicitat de catre avizator si obtinerea unui aviz (suplimentar fata de ceea ce solicita certificatul de urbanism) de la Apele Romane.
Deoarece constructia unei locuinte poate dura numai 6 luni (zidarie de caramida) sau chiar mult mai putin pentru locuintele din lemn sau alte structuri usoare, durata de minim 3-4 luni necesara obtinerii autorizatiei de construire este nefiresc de mare.


La o prima vedere ar exista doua solutii pentru “fluidizarea” sau simplificarea procesului de autorizare al constructiilor:


•Solutia asigurarii cu specialisti (sau colaboratori de specialitate) in cadrul primariilor, astfel incat certificatul de urbanism sa aiba incluse date referitoare la retelele din zone, posibilitatile reale de bransare, conditiile de autorizare pentru diverse tipuri de constructii, in concordanta cu legile de protectie a mediului, de prevenire si stingere a incendiilor, protectiei civile, sanatatii publice, etc Evident ca nici o primarie nu poate asigura dezvoltarea unei baze de date si a unui numar de specialisti suficienti in conditiile in care taxa certificatului de urbanism nu poate acoperi astfel de cheltuieli.


Aceasta solutie reprezinta in fond o ameliorare a actualului sistem de autorizare in domeniul constructiilor. Una dintre piedicile greu de trecut este modul de asumare al responsabilitatii. Este absurd sa ne inchipuim ca un primar de oras, comuna sau sector poate macar studia sumar orice certificat de urbanism sau autorizatie de construire emise de institutia din subordine. In conditiile actuale, arhitectul sef al localitatii are un rol mai degraba consultativ, autorizatia fiind emisa in final chiar de catre primar.


•Cresterea rolului arhitectului in procesul de autorizare prin asumarea intregii raspunderi impuse de respectarea legislatiei in vigoare, a protejarii retelelor edilitare si a zonelor de protectie ale acestora, precum si asigurarea unui raspuns corect al constructiei proiectate in legatura cu normele si regulamentele privind siguranta in exploatare, protectia mediului, protectia civila, incadrarea in regulamentele de urbanism, etc

In aceste conditii, arhitectul, ca unic responsabil, poate ajunge in masura sa stabileasca, in baza unui studiu propriu, raportarea cladirii la regulamentele de urbanism, la complexul de retele edilitare, precum si controlul “produsului” final din punct de vedere al raspunsului la normativele si legislatia in vigoare.

Asumarea raspunderii de catre o singura persoana, precum si mutarea unei parti insemnate a controlului calitatii in proiectare si constructii din atributiile autoritatilor publice in sectorul furnizorului de asigurare de raspundere civila va putea duce cu siguranta la o sporire a profesionalismului procesului de proiectare.